Pomul din curtea ta pe care-l poţi tăia doar cu autorizaţie, altfel rişti o amendă de mii de lei

35 de tehnici de negociere

Exportul de mobilă, egal cu cel de bușteni și cherestea

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții. Valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc. s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 milarde de euro.

România este al șaselea producător de cherestea din UE. În 2014, în UE 28 s-au produs aproximativ 99 milioane de mc de cherestea, din care două treimi în principalele cinci state în domeniu, conform Eurostat: Germania (22%), Suedia (17.6 %), Finlanda (11.0 %), Austria (8.4 %) și Franța (8.0 %).

Potrivit datelor INS, volumul de lemn rotund exploatat în România a crescut cu 50%, din 2002 până în 2015, în timp ce valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc.  s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 milarde de euro. Diferența dintre ceea ce se întâmplă în România, pe de o parte, și statele UE care exploatează cantități mai mari de lemn și produc mai multă cherestea, pe de altă parte, este ponderea exporturilor în aceste volume.

România și-a triplat și valoarea exporturilor de mobilă, dar abia de curând a ajuns să depășească exporturile de cherestea și lemn: în 2015, mobila vândută în străinătate de producătorii autohtoni a urcat pentru prima dată la plafonul de 2 miliarde de euro.

România conduce, în mod straniu, la numărul de muncitori folosiți pentru exploatarea unui ha de pădure. Potrivit Eurostat, România este țara cu cel mai mare număr de unități de muncă anuală pe hectarul de pădure exploatat – o unitate de lucru anuală este echivalentul muncii efectuate de o persoană angajată full-time în timpul unui an.

Parțial, diferența se explică prin faptul că la munte este nevoie de mai multă forță de muncă decât la câmpie, cât și prin utilajele mai puțin performante folosite în unele state.

Pe de altă parte, însă, valoarea din România a acestui indicator ar avea legătură și cu fenomenul tăierilor ilegale: sunt mai mulți lucrători pentru că se taie mai mult decât se raportează. Nimeni nu știe exact proporțiile tăierilor ilegale. Nu se știe exact despre ce cantități este vorba în cazul Holzindustrie Schweighofer, după cum ne se cunosc exact proporțiile fenomenului.

Există doar informații date parțiale, din surse oficiale și de la principalele organizații neguvernamentale de mediu:

  • în perioada 2013 – 2014, s-au înregistrat 45.509 cazuri de tăieri ilegale, adică o medie de 62 de cazuri pe zi, față de 30 de cazuri pe zi în intervalul 2009 – 2011
  • valoarea prejudiciului provocat în dosarele din 2013 – 2014 totalizează peste 52 de milioane de euro
  • în perioada 2013-2014 au fost investigate dosare în care totalul volumului de lemn tăiat ilegal de 1.011.892 mc
  • date guvernamentale arată însă că în perioada respectivă s-au tăiat ilegal aproximativ 8,8 milioane mc anual
  • potrivit Inventarului Forestier Național (realizat de Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, fost ICAS), volumul estimat de masă lemnoasă tăiată ilegal în perioada 2008 – 2013 a fost de 8,8 milioane de metri cubi pe an.

    sursa: http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/exportul-de-mobila-egal-cu-cel-de-busteni-si-cherestea-686511

2,4 milioane de case vor avea montate contoare inteligente de energie electrică în următorii trei ani

 Autorităţile au anunţat calendarul de implementare a contorizării inteligente a energiei electrice la nivel naţional.

O afacere de circa jumătate de miliard de euro, bani plătiţi de toţi consumatorii de energie electrică prin factură, dar cu beneficii evidente şi pentru ei şi pentru companiile de utilităţi. Treptat, în zece ani, pe baza calendarului anunţat acum, toate contoarele de energie electrică din România vor fi înlocuite cu cele inteligente.

Distribuitorii de energie electrică sunt obligaţi ca, începând din acest an, şi până în 2020, să monteze contoare inteligente la cel puţin 30% din clienţii pe care îi deservesc, urmând ca, până în 2026, toţi consumatorii de energie electrică să aibă montate astfel de contoare, care le vor înlocui pe cele clasice.

Prevederea apare într-un proiect de ordin al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), referitor la implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice.

Contoarele inteligente vor fi montate de cei patru distribuitori de energie electrică (Enel, CEZ, E.On şi Electrica) clienţilor din zonele lor de distribuţie.

Instalarea contorului nu presupune niciun cost imediat pentru consumatorul final, dar investiţia va fi recuperată de distribuitor prin factura la electricitate, mai precis din componenta de tarif de distribuţie din factură.

“Dacă s-ar demara implementarea SMI (sistemul de monitorizare inteligentă a energiei electrice – n.r. )începând cu anul curent, astfel încât în anul 2020, 80% din consumatori să fie integrați, s-ar depăși valorile prognozate ale programelor de investiții ale operatorilor de distribuție acceptate pentru anii 2017 și 2018, ar fi necesară aprobarea unor programe de investiții pentru anii 2019 și 2020, cu valori semnificativ mai mari decat în anii precedenți ceea ce ar conduce la creșterea tarifelor de distribuție.

Pe de altă parte, ar apărea dificultăți de gestionare logistică a procesului, având în vedere numărul mare de contoare ce trebuie înlocuite, inclusiv afectarea investițiilor în rețelele de distribuție.

În concluzie, în acest moment, implementarea SMI, așa cum este prevăzut în Legea nr. 123/2012 cu modificările și completările ulterioare, nu este nici fezabilă punct de vedere tehnic, nici sustenabilă din punct de vedere financiar”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

În acest context au fost stabilite etapele planului național de implementare a SMI:

(1) Etapa I a planului național de implementare a SMI cuprinde perioada 2017 – 2020.

(2) Etapa a II-a a planului național de implementare a SMI cuprinde perioada 2021 – 2026. 5

Condiții pentru elaborarea planurilor de implementare a SMI aferente Etapei I de implementare:

Până în anul 2020, în fiecare zonă de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice se instalează SMI pentru cel puțin 30% din numărul total de consumatori.

Valoarea investițiilor pentru implementarea SMI pentru primul an de implementare nu depășește 10% din valoarea programului anual de investiții aprobate de ANRE la începutul perioadei a 3-a de reglementare.

Valorile investițiilor pentru implementarea SMI pentru fiecare din următorii ani din etapa I de implementare nu depășesc 20% din valoarea programelor anuale de investiții aprobate de ANRE la începutul perioadei de reglementare.

Condiții pentru elaborarea planurilor de implementare a SMI aferente Etapei aII-a

OD proiecteaza ritmul de implementare, astfel încât, la sfârșitul ultimului an de implementare (2026), procentul consumatorilor integrați în SMI să fie 100% din numărul total de consumatori.

Valoarea anuală a investițiilor pentru implementarea SMI pentru etapa a II-a de implementare nu depășește 25% din valoarea programelor anuale de investiții aprobate de ANRE la începutul perioadei de reglementare.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/24-milioane-de-case-vor-avea-montate-contoare-inteligente-de-energie-electrica-in-urmatorii-trei-ani-685323

Proiect: Închisoarea până la un an, executată acasă

Mai mulţi parlamentari UDMR vor relaxarea condiţiilor de eliberare condiţionată. În acest sens, ei cer modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Practic, aleşii UDMR cer eliberarea condiţionată a condamnaţilor care au peste 60 de ani, dacă au ispăşit o treime din pedeapsă. Iar asta, în cazul sentinţei ce nu depăşeşte 10 ani.

În plus, UDMR cere ca persoanele care au fost condamnate la un an de închisoare să-şi execute pedeapsa, în arest la domiciliu.

Condamnarea nu trebuie, însă, să fie pentru fapte comise cu violenţă.

Proiectul legislativ prevede şi revenirea la vechea regulă, care a stimulat apariţia literaturii de penitenciar: la fiecare lucrare ştiinţifică scrisă, deţinutul ar urma să câştige 20 de zile.

Tanczos Barna: „Pedeapsa se va executa. Nu se va ierta nici o pedeapsă. Unii pot spune că arestul e o formă mai uşoară. În acelaşi timp degrevează bugetul de stat de anumite cheltuieli Persoana stă între patru pereţi şi acasă. E o formă care poate degreva penitenciarele”.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/proiect-inchisoarea-pana-la-un-an-executata-acasa-686935